TOP 20 | Cele mai sărace orașe din România la final de 2025. Surpriză: Râmnicu Vâlcea lipsește din clasament

Un clasament al celor mai sărace orașe din România, realizat la final de 2025 și publicat de gandul.ro, pe baza ratei șomajului și a salariului mediu net, scoate la iveală realități economice dure, dar și câteva surprize greu de ignorat. Tabelul arată clar unde se concentrează cele mai mari probleme sociale din țară și, poate mai interesant, unde nu se află acestea.

Vaslui și Teleorman, fruntașe la sărăcie

Conform datelor analizate, județele Vaslui și Teleorman continuă să domine negativ statisticile economice. Orașe din aceste județe înregistrează rate ale șomajului de până la 8,8%, în timp ce salariul mediu net se oprește la aproximativ 3.800 de lei. Gradul de sărăcie atribuit acestor orașe este maxim: 5 stele din 5, cel mai ridicat nivel din clasament.

Podiumul sărăciei: Severin, Reșița și Târgu-Jiu

Pe locul 3 în top se află Drobeta-Turnu Severin (Mehedinți), cu o rată a șomajului de 7,5% și un salariu mediu net de 3.850 lei. Orașul primește 4 stele din 5 la capitolul sărăcie.

Urmează Reșița (Caraș-Severin), unde șomajul ajunge la 7,0%, iar salariul mediu net este de 3.900 lei. Situația economică rămâne dificilă, cu același calificativ: 4 stele din 5.

Pe locul 5, Târgu-Jiu (Gorj) bifează o rată a șomajului de 6,9% și un salariu mediu net de 3.950 lei, fiind încadrat tot la 4 stele din 5.

Restul clasamentului: orașe cu probleme cronice

În TOP 20 mai apar orașe precum Giurgiu, Galați, Botoșani, Călărași, Focșani, Zalău, Slatina, Târgu Mureș, Tulcea, Bacău, Deva, Slobozia, Suceava, Sfântu Gheorghe și Piatra Neamț.

Toate sunt analizate după aceleași criterii: șomaj, salariu mediu net și un indice sintetic al sărăciei. Diferențele dintre ele sunt uneori mici, dar tendința generală este clară: salarii sub media națională și oportunități economice limitate.

Marea absență: Râmnicu Vâlcea

Poate cea mai comentată concluzie a acestui top este absența municipiului Râmnicu Vâlcea. Mulți vâlceni, mai ales dacă ne raportăm la percepția publică din mediul online, a descriu frecvent un nivel de trai scăzut în municipiu, dar și în județ.

Privite însă strict prin lentila statisticii, lucrurile se nuanțează. Puterea de cumpărare din Râmnicu Vâlcea nu este la un nivel critic: mall-urile și marile magazine sunt aglomerate aproape la orice oră, iar consumul rămâne vizibil. Rata șomajului este puțin peste 3%, în ușoară urcare, dar nu ajunge la nivelul orașelor prezentate mai sus. Acestea sunt, probabil, unele dintre motivele pentru care orașul nu intră în TOP 20 al sărăciei.

Totuși, nemulțumirile localnicilor nu sunt lipsite de fundament. Râmnicu Vâlcea suferă de:

• lipsa marilor investitori
• absența infrastructurii majore – orașul este ocolit de autostrăzi și nu beneficiază de niciun drum expres
• monopoluri locale în anumite domenii economice, care țin salariile jos și limitează concurența pe piața muncii.

Cu alte cuvinte, Râmnicu Vâlcea nu este „suficient de sărac” pentru a intra într-un top național al dezastrului economic, dar nici suficient de dezvoltat pentru a oferi perspective solide pe termen lung.

Concluzie

Clasamentul celor mai sărace orașe din România la final de 2025 confirmă probleme vechi, cunoscute, dar scoate în evidență și paradoxuri. Râmnicu Vâlcea rămâne un exemplu elocvent: un oraș care nu apare în topul sărăciei, dar care trăiește, în continuare, cu frâna trasă când vine vorba de investiții, infrastructură și salarii competitive.