Sistemul de învățământ, în prag de proteste: în procent covârșitor, cadrele didactice vor grevă

Peste opt din zece angajați din sistemul de educație afirmă că activitatea lor este afectată semnificativ de măsurile adoptate de guvernul Bolojan, arată o consultare realizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

La sondaj au participat mai mult de 35.000 de cadre didactice și angajați din personalul auxiliar, majoritatea membri ai FSLI, dar și ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, conform datelor citate de Mediafax. Rezultatele au fost făcute publice sâmbătă de platforma edupedu.ro.

Potrivit acestora, aproximativ 86–87% dintre respondenți consideră că schimbările din Educație au un impact foarte mare asupra activității lor profesionale, în timp ce doar un procent redus apreciază efectele ca fiind minore. Reprezentanții FSLI susțin că aceste răspunsuri reflectă un nivel ridicat de presiune și nemulțumire în rândul angajaților din sistem, precum și o stare accentuată de insecuritate profesională.

Consultarea relevă și o susținere largă pentru declanșarea unei greve. În jur de 77% dintre participanți s-au declarat de acord cu această formă de protest. Liderul sindical Simion Hăncescu a anunțat că, în acest context, va fi organizat un referendum pentru protest în luna martie, în perioada simulărilor examenelor naționale, urmat de un al doilea referendum în aprilie, vizând protestele de la finalul anului școlar. Într-un sondaj separat realizat de Federația „Spiru Haret”, peste 74% dintre profesori au afirmat că ar participa la grevă.

În ceea ce privește calendarul protestelor, mai mult de jumătate dintre cadrele didactice preferă ca acestea să aibă loc fie în martie 2026, în timpul simulărilor naționale, fie în iunie 2026, înainte de încheierea situațiilor școlare.

Profilul respondenților arată că majoritatea sunt cadre didactice, personalul auxiliar și administrativ fiind mai slab reprezentat. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 46 și 55 de ani, urmată de profesorii cu vârste între 36 și 45 de ani. Aproape 18% dintre participanți au între 56 și 65 de ani, în timp ce angajații sub 35 de ani sunt într-o proporție mult mai mică.

Nemulțumirile sunt generate în principal de modificările aduse prin Legea 141/2025, care a schimbat semnificativ modul de funcționare al sistemului de educație. Printre măsuri se numără comasarea mai multor unități de învățământ și pierderea funcțiilor de conducere pentru aproximativ 900 de directori și membri ai echipelor manageriale.

De la 1 septembrie 2025, norma didactică a crescut pentru prima dată în ultimele trei decenii, în paralel cu majorarea numărului de elevi dintr-o clasă. La nivel liceal, clasele pot ajunge la maximum 34 de elevi, comparativ cu limita anterioară de 26. Totodată, fondurile alocate burselor studențești vor fi reduse cu 40% până în 2028, iar indemnizația de hrană a fost plafonată la 347 de lei lunar și acordată doar angajaților cu salarii nete de până la 6.000 de lei.

Alte măsuri contestate includ diminuarea cu 50% a tarifului pentru plata cu ora și interdicția ca directorii rămași în funcție să cumuleze această formă de plată, aceștia fiind obligați să predea până la 40 de ore pe lună.

În funcție de modul în care vor evolua negocierile cu autoritățile, sindicatele iau în calcul mai multe forme de protest, de la greva generală și boicotarea simulărilor și examenelor naționale, până la refuzul activităților suplimentare sau neîncheierea situațiilor școlare.