Austeritate cu efect de domino: avertismentul primarului din Șirineasa

La Șirineasa, primarul Ion Bebe Streinu nu își ascunde nemulțumirea față de direcția în care merge țara sub conducerea Guvernului coordonat de Ilie Bolojan. Este unul dintre puținii edili asumați, care spune lucrurilor pe nume fără ezitări și eschivări. Primarul din Șirineasa a vorbit recent despre tăierile din administrație făcute „cu ochii închiși”, despre lipsa unui plan clar și despre un val de nemulțumire care crește de la primării până la familiile cu venituri modeste.

Efect de domino: de la primării la familii

În opinia primarului Streinu, blocarea investițiilor în administrațiile locale înseamnă un efect de domino: dacă primăriile nu mai pot derula lucrări, firmele private rămân fără contracte, angajații fără salarii, iar comunitățile fără dezvoltare. „„Dacă acest guvern are în plan să taie investițiile în administrații, asta înseamnă că omoară privatul, omoară tot și cu toții cunoaștem lanțul” – susține primarul, convins că austeritatea nu poate ține loc de reformă.

Bebe Streinu spune că ajustările bugetare ar fi trebuit să înceapă de la marile datorii către stat și de la combaterea evaziunii, nu de la pensionari, copii sau administrațiile mici. Creșterea TVA și restrângerea cheltuielilor ar fi pus presiune suplimentară pe antreprenori și pe cei cu venituri reduse.

Primarul din Șirineasa vorbește și despre neîncrederea acumulată în ultimii ani față de clasa politică, pe fondul promisiunilor fără acoperire. El susține că schimbarea reală nu poate însemna doar reduceri de cheltuieli, ci și un proiect coerent pentru dezvoltare.

Ca exemplu personal, Streinu afirmă că la nivel local a impus disciplină financiară fără a lovi în cei vulnerabili. La începutul mandatului, a pus accent pe colectarea taxelor și impozitelor, fără excepții, și spune că a ajuns la un grad de încasare integral. În același timp, consideră că sistemul fiscal ar trebui adaptat diferențelor economice dintre marile orașe și satele sărace, unde puterea de plată nu este aceeași.

Un alt punct sensibil este reducerea personalului din administrațiile locale. La Șirineasa, explică primarul, majoritatea contractelor de muncă nu aparțin aparatului propriu, ci asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități, care sunt încadrați formal la primărie. O simplă tăiere „din pix” ar crea, în opinia lui, o imagine falsă și ar afecta servicii esențiale.

Festivalul Călușului, tradiție sub semnul întrebării

Însă poate cel mai vizibil efect al restricțiilor financiare este pus sub semnul întrebării chiar un simbol al comunității: Festivalul Călușului. Evenimentul organizat anual în preajma Rusaliilor, care aduce la Șirineasa cete de călușari și ansambluri folclorice din mai multe zone, riscă să nu mai aibă loc. Pentru localnici, nu este doar un spectacol, ci o carte de vizită a comunei.

Primarul Streinu spune că o ordonanță adoptată la finalul anului trecut limitează finanțarea unor astfel de manifestări, iar varianta sponsorizărilor nu este, pentru el, o soluție. În lipsa banilor, nici activitățile sportive nu mai pot fi susținute din buget, echipa locală de fotbal supraviețuind din voluntariat și contribuții personale.

După ani în care festivalul a fost întrerupt doar în pandemie, posibilitatea unei noi pauze apasă greu pe comunitate. Într-o perioadă complicată pentru mediul rural, pierderea unui astfel de reper ar însemna mai mult decât anularea unui eveniment: ar fi o lovitură pentru identitatea locală.

Rămâne de văzut dacă, dincolo de dispute și restricții, se va găsi o soluție care să țină în viață tradiția și să redea oamenilor din Șirineasa un motiv de a se aduna, din nou, în jurul dansului călușăresc.