Cum a ajuns Primăria Olanu să plătească lucrări care nu existau în teren

O lucrare de la Școala Gimnazială Olanu a fost recepționată în decembrie 2025, factura a fost achitată, iar abia în urma controlului Curții de Conturi s-a constatat că o parte din lucrările plătite nu fusese executată. Constructorul a revenit ulterior și a făcut lucrarea. Primăria a recuperat astfel prejudiciul, dar raportul ridică o întrebare simplă: ce a verificat, de fapt, comisia de recepție înainte să semneze?

Raportul Camerei de Conturi Vâlcea privind activitatea Primăriei Olanu este din luna septembrie 2026. Auditorii au găsit mai multe probleme legate de lucrarea „Platformă betonată și șanț betonat la Școala Gimnazială Olanu”, iar una dintre ele este greu de explicat printr-o simplă scăpare birocratică: primăria a plătit 4.739,95 lei pentru lucrări care nu erau executate.

Lucrarea fusese făcută de SC YOUDIN DEVELOPMENT SRL. Constructorul a transmis factura de 49.822,96 lei, conform devizului, iar Primăria Olanu a făcut plata pe 22 decembrie 2025. Cu numai patru zile înainte, pe 18 decembrie, o comisie constituită în cadrul primăriei recepționase lucrarea și întocmise procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Documentul fusese aprobat de primarul comunei Răzvan Popa.

Numai că, potrivit auditorilor, în teren lipsea o parte din lucrarea pentru care se plătise. Mai exact, șanțul betonat pe care trebuia montată rigola pluvială nu fusese realizat în condițiile prevăzute în contract și în oferta acceptată. Valoarea lucrărilor neexecutate, dar decontate, a fost stabilită la 4.739,95 lei.

Aici este problema care ar trebui să dea ceva de gândit conducerii Primăriei Olanu. Nu vorbim despre o factură venită și plătită înainte ca cineva să fi văzut lucrarea. Exista o comisie de recepție, exista un proces-verbal semnat, iar primarul îl aprobase. Totuși, Curtea de Conturi a găsit ulterior o diferență între ceea ce fusese plătit și ceea ce fusese efectiv executat.

Raportul spune și de ce s-a ajuns aici. Auditorii vorbesc despre lipsa unor controale interne suficiente și despre faptul că membrii comisiei de recepție nu au verificat corespunzător dacă lucrările din teren corespundeau contractului și ofertei. Tradus din limbajul administrativ: cei care trebuiau să verifice dacă lucrarea este făcută nu au observat că o parte din ea nu era făcută.

Și mai este un detaliu care nu poate fi ignorat. După controlul Curții de Conturi, Primăria Olanu a notificat constructorul. Lucrările lipsă au fost executate ulterior, iar pe 14 iulie 2026 s-a făcut o nouă recepție, susținută de fotografii și înregistrări video. Cei 4.739,95 lei au fost astfel recuperați în natură, iar constructorul a achitat și accesoriile de 379,20 lei, pe 16 iulie 2026.

Așadar, prejudiciul a fost recuperat. Dar asta nu schimbă faptul că problema a fost găsită după plata lucrării și nu înainte. Este diferența dintre un control care funcționează și unul care repară după ce altcineva a descoperit problema.

O investiție de 50.000 de lei, pregătită fără o estimare clară

Raportul mai scoate la iveală ceva ce spune multe despre modul în care a fost pregătită investiția. Primăria nu a stabilit, potrivit legii, valoarea estimată a achiziției directe.

Inițial, Consiliul Local aprobase, prin HCL 21 din 24 martie 2025, suma de 20.000 de lei pentru „Șanț betonat Școala Olanu”. Ulterior, primăria a identificat necesitatea unei platforme betonate și a mai găsit 30.000 de lei în buget. Prin HCL 76 din 27 noiembrie 2025, investiția a ajuns să fie aprobată în limita a 50.000 de lei.

Problema, potrivit Curții de Conturi, este că înainte de achiziție nu fusese făcută o estimare serioasă a valorii lucrării. Referatele de necesitate nu precizau nici măcar suficiente date tehnice despre ce urma să se execute: suprafața care trebuia betonată, lungimea șanțului și alte caracteristici ale lucrării.

Cu alte cuvinte, primăria a știut că vrea să facă lucrarea și a găsit banii pentru ea, dar documentele prin care a justificat achiziția nu au fost suficient de bine întocmite pentru a arăta cât ar trebui să coste lucrarea în mod fundamentat.

Curtea de Conturi a apreciat că această situație creează riscul utilizării ineficiente a banilor publici. Nu spune că primăria a plătit neapărat prea mult pentru întreaga lucrare. Spune însă că procedura nu a oferit garanțiile care ar fi trebuit să existe înainte de cheltuirea banilor.

Problemele au continuat și după recepție

Nici partea tehnică nu a fost lipsită de probleme. După recepția din 18 decembrie 2025, primăria a constatat că platforma betonată „reține apa și nu se scurge în rigola amenajată”. Deficiența a fost comunicată constructorului pe 5 ianuarie 2026, iar acesta a făcut remedierile în perioada de garanție, pe cheltuiala proprie.

Aici trebuie făcută o distincție. Faptul că o lucrare are nevoie de remedieri în perioada de garanție nu înseamnă automat că ea a fost executată ilegal sau că primăria a fost prejudiciată. Constructorul avea o garanție de 36 de luni și, potrivit raportului, a remediat problema.

Dar puse cap la cap, toate aceste lucruri arată o administrare care a avut nevoie de mai multe corecții: o parte din lucrări nu era executată la momentul plății, valoarea achiziției directe nu fusese estimată conform cerințelor, iar ulterior recepției au apărut și probleme de execuție.

Primarul a aprobat recepția. Ce răspundere are conducerea primăriei?

Raportul Curții de Conturi NU îl acuză pe primarul Răzvan Florentin Popa de săvârșirea vreunei infracțiuni și nici nu spune că primarul ar fi încasat sau însușit vreun ban. Ar fi greșit să se tragă o asemenea concluzie.

Dar există o responsabilitate administrativă care nu poate fi pusă sub preș. Primarul conduce instituția, a aprobat procesul-verbal de recepție, iar comisia care trebuia să verifice lucrarea fusese constituită prin dispoziția sa. În momentul în care Curtea de Conturi constată că o lucrare plătită nu era executată, este legitim ca locuitorii comunei să întrebe cum s-a făcut verificarea înainte de plată.

Mai ales că nu era nevoie de un audit complicat pentru a afla dacă șanțul betonat există sau nu. Era nevoie ca lucrarea să fie verificată cu atenție înainte de semnarea recepției și înainte ca factura să fie achitată.

Curtea a mai găsit o problemă: achizițiile publice

Raportul nu se oprește la această investiție. Auditorii au constatat și că Primăria Olanu nu a aprobat modificarea programului anual al achizițiilor publice pentru anul 2025 și nu a publicat modificarea în SEAP, conform prevederilor legale.

Pentru oamenii din comună, SEAP-ul și programul anual al achizițiilor pot părea chestiuni tehnice și îndepărtate. În realitate, acolo se vede ce intenționează o primărie să cumpere și cum își planifică cheltuirea banilor publici. Dacă aceste documente nu sunt actualizate și publicate așa cum cere legea, transparența administrației scade.

Reprezentanții Primăriei Olanu și-au însușit constatările și recomandările Curții de Conturi și, potrivit raportului, nu au existat divergențe la ședința de conciliere.

Asta înseamnă că primăria nu a contestat ceea ce au găsit auditorii. A și reparat situația cu lucrarea neexecutată și a recuperat accesoriile.

Rămâne însă întrebarea care planează peste întreg episodul: dacă nu venea Curtea de Conturi, cine ar fi observat că Primăria Olanu plătise 4.739,95 lei pentru o lucrare care încă nu era făcută? Pentru o comună în care fiecare ban din buget contează, nu este o întrebare deloc exagerată.