Piața Nord, închisă degeaba acum. Controlul ISU s-a făcut, măsurile s-au dispus… Următoarea verificare peste cel puțin 1 an

B9E7B42E-9FA5-4922-A61C-03C4165CFE40

La două zile de la închiderea Pieței Nord din municipiul Râmnicu Vâlcea, comercianții sunt tot fără locul în care își câștigau existența, piața este închisă, iar lucrările de remediere a problemelor nu au început (4 uși care să se deschidă în exterior, sistem de ventilație anti-incendiu, 2 pereți zidiți etc). Între timp, o declarație a șefului ISU Vâlcea ridică o întrebare pe care conducerea Piețe Prest ar trebui să o lămurească: dacă verificările și sancțiunile prevăzute de lege se aplică oricum, de ce au fost scoși oamenii din piață înainte să existe un proiect concret și bani pentru lucrările necesare?

Într-un articol publicat zilele trecute, am prezentat situația comercianților și producătorilor care s-au trezit, de pe o zi pe alta, fără locul de muncă și fără o alternativă clară. Am vorbit despre o piață care a funcționat ani la rând fără autorizație de securitate la incendiu, despre responsabilitatea celor care au administrat-o și despre oamenii care ajung să suporte consecințele unei probleme pe care nu ei au creat-o.

Revenim acum cu informații care schimbă perspectiva asupra felului în care a fost gestionată această situație.

Șeful ISU Vâlcea: controlul s-a făcut, măsurile au fost dispuse

Contactat de redacția noastră, șeful ISU Vâlcea, colonelul Dan Păscaru, a explicat că inspectorii au efectuat controlul la Piețe Prest și au dispus măsurile prevăzute de legislația în vigoare.

„Faptul că au închis în timpul controlului nu înseamnă ca nu am constatat neregulile. În urma verificărilor, conform legislației în vigoare, am luat măsurile care se impun” – ne-a declarat șeful ISU Vâlcea, colonel Dan Pascaru.

Cu alte cuvinte, faptul că administratorul a închis piața în timpul controlului nu a șters neregulile constatate și nici nu a scutit societatea de măsurile legale.

Mai mult, potrivit prevederilor invocate din HG nr. 915/2015, piețele agroalimentare nu se încadrează în categoria obiectivelor care pot fi închise de ISU în temeiul art. 1 lit. c). Nerespectarea cerințelor legale poate atrage sancțiuni, însă trebuie făcută diferența între sancțiunile aplicate de autorități și decizia administratorului de a închide piața.

Aici apare întrebarea esențială: dacă ISU a efectuat controlul, a constatat problemele și a dispus măsurile legale, ce a justificat închiderea imediată a pieței, în condițiile în care nu exista încă o soluție concretă pentru remedierea situației și pentru oamenii afectați? Următorul control va fi făcut peste cel puțin un an și jumătate sau doi ani, iar în acest timp Piata Nord putea funcționa ca și până acum până când proiectul avea finanțare.

Piața s-a închis. Dar cine repară ceva?

Au trecut două zile de când comercianții au fost nevoiți să plece. În acest timp, nu am văzut să înceapă lucrări de remediere care să rezolve problemele invocate pentru închiderea pieței.

Nu s-a schimbat situația de fond. Piața nu a devenit mai sigură doar pentru că a fost încuiată. Problemele care au dus la lipsa autorizației nu dispar odată cu plecarea comercianților.

Iar dacă sunt necesare lucrări, acestea costă bani, presupun documentații și trebuie pregătite și executate. Tocmai de aceea, întrebarea firească este de ce nu s-a ajuns la o soluție înainte ca zeci de oameni să rămână fără un loc în care să-și vândă marfa.

Primăria a avut în vedere accesarea unor fonduri europene pentru refacerea Pieței Nord și a zonei Complexului Nord. Numai că despre acest proiect nu se mai aude nimic. Până la existența unei finanțări și a unui calendar concret, comercianții sunt cei care pierd bani în fiecare zi.

De ce a fost închisă piața acum, înainte să existe un proiect pregătit pentru execuție și fondurile necesare lucrărilor? Ce se rezolvă prin această închidere, în afară de faptul că oamenii nu mai pot munci? Sunt întrebări la care conducerea Piețe Prest trebuie să răspundă public.

Încă un control peste un an sau doi. Dar oamenii trebuie să trăiască astăzi

Potrivit explicațiilor privind regimul controalelor, obiectivele neautorizate sunt verificate periodic, inclusiv la intervale de unu sau doi ani, în funcție de încadrarea aplicabilă. Asta nu înseamnă că autoritățile trebuie să aștepte următorul control dacă există pericole sau obligații legale care impun intervenția imediată. Înseamnă însă că verificările și sancțiunile nu sunt același lucru cu închiderea decisă de administrator.

De aceea, trebuie lămurit un aspect simplu: ce măsură concretă impunea evacuarea comercianților și închiderea pieței în acel moment? A existat o dispoziție a autorităților care obliga administratorul să oprească activitatea sau a fost o decizie luată de conducerea Piețe Prest?

Diferența contează. Una este să închizi un obiectiv pentru că există o obligație legală expresă, alta este să alegi închiderea fără să le oferi oamenilor o alternativă și fără să poți începe lucrările necesare.

Nu susținem că o piață trebuie să funcționeze indiferent de riscuri. Securitatea la incendiu nu se negociază. Dar nici nu putem accepta ca responsabilitatea administrării unei clădiri să fie redusă la un lacăt pus pe ușă, în timp ce problemele rămân nerezolvate.

Dacă există un pericol care impune oprirea activității, acesta trebuie explicat limpede și susținut prin măsurile legale aplicabile. Dacă nu există o asemenea obligație, conducerea trebuie să explice de ce a ales această soluție și ce a câștigat din ea.

Comercianții au rămas fără venituri, dar clienții nu au dispărut

Adriana Popescu, șefa Piețe Prest, a susținut în declarații televizate că în piață nu mai erau clienți. Afirmația este contestată de comercianți și producători, care spun că aveau cumpărători fideli și reușeau să își plătească taxele oricum imense din vânzările zilnice.

Oamenii din cartierul Nord nu au încetat să cumpere legume, fructe și alte produse agroalimentare. Iar comercianții nu au încetat să existe doar pentru că tarabele lor au fost mutate.

Unii clienți au început să îi caute în locurile în care au fost relocați. Spun însă că drumul din Nord până în zona centrală este dificil, mai ales pentru cei care își făceau cumpărăturile aproape de casă.

Așadar, problema nu este că oamenii nu mai cumpărau, ci că piața din cartier a dispărut, iar cumpărătorii și vânzătorii au fost obligați să se reorganizeze peste noapte.

Comercianții plăteau taxe pentru a-și desfășura activitatea în condiții pe care le-au descris de-a lungul timpului ca fiind improprii: fără încălzire, fără aer condiționat, cu uși deteriorate și grupuri sanitare despre care s-au plâns că sunt murdare, deși accesul costă. Ei nu au administrat clădirea și nu ei aveau responsabilitatea de a obține autorizația de securitate la incendiu.

Dacă administrația consideră că piața nu mai avea suficienți clienți, ar trebui să prezinte date care să susțină această afirmație. Altfel, declarația riscă să fie doar o justificare convenabilă pentru o decizie ale cărei efecte sunt suportate de oameni care trăiau din activitatea de acolo.

Ani de zile pentru rezolvarea problemelor. Două zile pentru a-i scoate pe oameni afară

Din informațiile pe care le-am obținut, ISU Vâlcea a notificat în repetate rânduri Piețe Prest în legătură cu necesitatea intrării în legalitate și a obținerii autorizației de securitate la incendiu pentru Piața Nord.

Dacă aceste notificări au fost transmise de-a lungul anilor, conducerea societății trebuie să explice ce demersuri a făcut, ce lucrări a realizat și de ce s-a ajuns în situația actuală.

Nu comercianții trebuiau să rezolve problema autorizației. Nu producătorii trebuiau să găsească finanțare pentru renovarea clădirii. Ei au închiriat spații, au plătit taxe și au venit să muncească în condițiile oferite de administrator.

Iar când situația a ajuns într-un punct critic, ei au fost cei care au pierdut imediat.

Dacă decizia a fost luată pentru a respecta o obligație legală, conducerea trebuie să o explice și să prezinte documentele relevante. Dacă închiderea a fost o alegere a administratorului, atunci trebuie explicat de ce nu s-a pregătit mai întâi o soluție pentru oamenii afectați.

Un teatru administrativ în care oamenii plătesc nota?

Felul în care a fost gestionată situația lasă impresia unei decizii luate în grabă, fără ca efectele asupra comercianților să fi fost tratate cu seriozitatea necesară.

S-a închis piața. Oamenii au plecat. Tarabele au rămas goale. Dar problemele pentru care piața nu avea autorizație nu s-au rezolvat prin simpla închidere a ușilor.

Dacă nu există încă proiectul pregătit, finanțarea asigurată și un calendar al lucrărilor, ce urmează? Cât timp vor sta comercianții fără un loc de muncă? Unde își vor vinde producătorii marfa perisabilă? Cine le explică ce se va întâmpla cu activitatea lor în următoarele săptămâni și luni?

Acestea nu sunt întrebări secundare. Sunt consecințele directe ale unei decizii care le-a schimbat oamenilor viața de pe o zi pe alta.

Șefa Piețe Prest putea să pregătească din timp o soluție pentru comercianți, să comunice cu ei și să caute variante care să le permită să își continue activitatea în condiții legale și sigure. În schimb, oamenii s-au trezit în stradă, fără un plan clar pentru ziua următoare.

O piață închisă nu este o problemă rezolvată. Este doar o piață închisă.

Iar dacă, după control, măsurile legale au fost dispuse, dar lucrările nu au început și comercianții nu au o alternativă clară, atunci conducerea Piețe Prest trebuie să explice ce a urmărit prin această decizie și de ce nu a pregătit din timp soluțiile necesare.

Nordul Râmnicului a rămas fără piața agroalimentară. Oamenii au rămas fără locul în care își câștigau banii. Clienții trebuie să meargă în alte zone, iar problemele clădirii sunt tot acolo.

Cine răspunde pentru anii în care nu s-a rezolvat problema autorizației și cine răspunde acum pentru felul în care au fost lăsați comercianții fără o alternativă?

Așteptăm explicațiile conducerii Piețe Prest. Nu declarații despre lipsa clienților și nici promisiuni despre proiecte viitoare, ci răspunsuri concrete: ce măsuri au fost dispuse, ce lucrări trebuie făcute, când vor începe și unde își vor putea desfășura activitatea oamenii afectați.

Pentru că, până la următorul control și până la viitoarele finanțări, acești oameni trebuie să trăiască din ceva. Iar lacătul pus pe Piața Nord nu le plătește facturile.