Premierul Ilie Bolojan, atac direct la companiile de stat din energie
Premierul Ilie Bolojan a lansat miercuri unul dintre cele mai directe mesaje din ultimii ani către conducerea companiilor de stat din energie. Fără să dea nume sau să indice partide, primul-ministru PNL a descris un sistem în care recrutările și performanța au fost, în multe cazuri, discutabile. Tonul a fost ferm, dar calculat: problema nu este doar cine conduce, ci și cum sunt setați indicatorii de performanță.
Recrutări „cu conexiuni”
Bolojan a indicat existența unui mecanism repetitiv în selecția managerilor: „Un grup de firme de consultanță, care au fost specializate în recrutări în sectorul public, au derulat concursuri, iar la finalul acestor concursuri au câștigat persoane care, dacă le analizăm CV-ul, vedem că, într-o formă sau alta, au conexiuni cu sectorul guvernamental, cu zona politică”.
Mesajul, deși fără ținte explicite, sugerează o critică directă a modului în care au fost populate pozițiile cheie.
Proiecte întârziate și obiective „vagi”
Premierul a punctat o problemă structurală: lipsa unor ținte clare a dus la întârzieri majore.
Despre situația de la Complexul Energetic Oltenia, premierul a declarat: „În condițiile în care, de exemplu, la Combinatul Oltenia ar fi fost niște indicatori de performanță de 5-6 ani de zile, relevanți, exacți, și realizarea unor grupuri energetice noi pe gaz, realizarea unor grupuri energetice pe fotovoltaic, ar fi fost clauză explicită cu ani cu termene, sunt convins că managerii de acolo ar fi fost mai determinați să le termine la timp, dar întrucât indicatorii au fost generali, ele nu s-au terminat, aceste investiții, noi n-am valorificat banii și avem și probleme pe componenta de decarbonizare”.
La proiectul întârziat de la Iernut, Bolojan spune: „Avem un grup energetic important, la Iernut, și sunt convins că dacă de 10 ani de zile, de când acest grup este în lucru, ar fi fost niște indicatori fără echivoc legate de finalizarea acestui grup, la o anumită dată, iar dacă n-ai terminat investiția și nu livrează energie în sistem, îți pierzi mandatul, conducerile Romgaz, indiferent câte au fost, ar fi fost mult mai atente la finalizarea acestui proiect”.
Și în cazul Hidroelectrica, premierul Bolojan a precizat: „La Hidroelectrica, în condițiile în care ai angajamente de realizare de 500 de MW, de exemplu, de proiecte în zona de energie, și ele ar fi fost cât se poate de clare să fie pe stocare, de exemplu, sunt convins că dacă ar fi fost fără echivoc un anumit număr de megawați într-un an, un anumit număr de megawați în alt an și așa mai departe, conducerile Hidroelectrica ar fi realizat aceste investiții, așa cum le-au realizat privații, iar energia pe care am putea- o folosi ca să echilibrăm sistemele, să le echilibrăm seara, ar fi fost într-o cantitate mult mai maregestionată de companiile de stat”.
Ce urmează
Bolojan a anunțat măsuri concrete, nu doar critici: auditarea contractelor de mandat; introducerea unor indicatori „clari și măsurabili”; schimbarea managerilor care nu își îndeplinesc obiectivele.
Dincolo de formulările tehnice, mesajul e simplu: responsabilitatea va fi legată direct de rezultate. Dacă aceste schimbări se aplică strict, ele pot modifica radical modul în care sunt conduse companiile de stat din energie. Dacă nu, rămâne un episod retoric în seria criticilor recurente.
