Pensionarii care au primit bani în plus ar putea ajunge executați silit de ANAF

92180CD5-5E40-4705-B283-441DE9C845F3

Raportul Curții de Conturi privind recalcularea pensiilor din 2024 a scos la iveală mii de situații care trebuie verificate de casele de pensii. Auditorii au identificat 574.060 de cazuri în care punctajul anual ar fi fost mai mare decât cel prevăzut de lege și peste 2,2 milioane de cazuri în care există suspiciuni că punctajul a fost calculat prea mic.

Cifrele nu înseamnă însă că toți pensionarii din aceste categorii au primit bani în plus sau că vor fi obligați să îi restituie. Raportul se bazează, în parte, pe verificări prin eșantionare și extrapolări, iar situația fiecărui dosar trebuie stabilită individual.

Fosta șefă a Casei Naționale de Pensii Publice, Doina Pârcălabu, a explicat la Antena 3 CNN că dosarele trebuie reverificate pentru a vedea unde au apărut erorile. Unele probleme ar putea fi corectate informatic, în timp ce altele, mai ales cele legate de date introduse manual, ar putea necesita verificarea documentelor din dosar.

O eventuală diferență în plus nu înseamnă automat că pensionarul trebuie să dea banii înapoi. Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că anumite debite provenite din pensii încasate necuvenit nu se recuperează. Excepția apare atunci când plata necuvenită îi este imputabilă beneficiarului, de exemplu dacă a folosit documente nelegale, a declarat date nereale sau nu și-a respectat obligațiile legale.

Așadar, dacă o sumă a fost plătită în plus exclusiv din cauza unei greșeli a casei de pensii sau a sistemului informatic, pensionarul nu este, în principiu, obligat să o restituie.

Dacă însă se stabilește că există un debit care poate fi recuperat, plata nu se face neapărat dintr-o dată. Doina Pârcălabu a explicat că, în cazul reținerilor din venituri, există limite legale, iar recuperarea poate ajunge să se întindă pe mai multe luni.

De ce au apărut erorile? Curtea de Conturi a indicat, printre altele, probleme ale sistemului informatic al CNPP. În cazul punctelor de stabilitate, sistemul nu ar fi delimitat corect anumite perioade de contribuție. Au existat și date preluate manual în procesul de evaluare a dosarelor, ceea ce a creat o altă posibilă sursă de erori.

Raportul estimează, prin extrapolare statistică, că supraevaluarea cheltuielilor ar depăși 71 de milioane de lei în cazul punctajelor acordate în plus. Pentru situațiile în care punctajele ar fi fost prea mici, estimarea depășește 230 de milioane de lei.

Președintele CNPP, Nicolae Giugea, a contestat însă modul în care au fost prezentate aceste cifre și a cerut date concrete pentru fiecare situație, nu estimări rezultate prin extrapolare.

CNPP trebuie să verifice dosarele și să corecteze problemele semnalate până la sfârșitul acestui an. Cât de repede se va putea face acest lucru depinde de numărul real de dosare care necesită verificări și de natura erorilor.

Pentru pensionari, lucrul esențial este acesta: o pensie despre care se constată ulterior că a fost calculată greșit nu înseamnă automat că omul trebuie să dea banii înapoi. Mai întâi trebuie stabilită eroarea, apoi dacă există un debit și, în cele din urmă, dacă acel debit poate fi recuperat potrivit legii.