Transportul metropolitan din Vâlcea, blocat înainte de start. Primarul din Bujoreni acuză costuri uriașe: „Pe ce? Pentru ce?”

Proiectul ADI Transport Vâlcea, care ar trebui să conecteze Râmnicu Vâlcea cu localitățile limitrofe și stațiunile balneare din județ, întârzie să devină funcțional. Deși autobuzele și microbuzele electrice au fost achiziționate, iar infrastructura de încărcare este în curs de pregătire, problemele legate de licențe și de costurile de operare țin proiectul pe loc. Gheorghe Gîngu, primarul comunei Bujoreni, contestă calculele din studiul inițial și avertizează că administrațiile locale riscă să suporte cheltuieli pe care nu și le permit.

Cele cinci trasee prevăzute în proiect ar urma să lege municipiul Râmnicu Vâlcea de Ocnele Mari, Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești și comunele din zona metropolitană. Rețeaua de transport ar trebui să ofere o alternativă la mașina personală, atât pentru navetiști, cât și pentru turiștii care circulă între municipiu și stațiunile din județ.

Deocamdată, însă, călătorii nu pot beneficia de întregul sistem. La Bujoreni, primarul Gheorghe Gîngu spune că administrația locală nu a primit încă toate clarificările necesare pentru punerea în funcțiune a transportului.

„La noi încă nu au venit licențele. În momentul acesta chiar nu știu” – a declarat edilul, explicând că discuțiile dintre reprezentanții administrațiilor partenere nu au rezolvat problemele legate de funcționarea și finanțarea serviciului.

Primarii contestă compensațiile prevăzute în proiect

Una dintre principalele nemulțumiri vizează compensațiile pe care unitățile administrativ-teritoriale ar urma să le plătească la ETA pentru operarea transportului public. Potrivit primarului Gheorghe Gîngu, la o întâlnire ADI Transport desfășurată cu aproximativ două săptămâni înaintea declarațiilor, reprezentanții administrațiilor locale au discutat despre hotărârile de consiliu necesare pentru aprobarea tarifelor și a compensațiilor.

Primarul din Bujoreni susține că valorile prevăzute în studiul inițial sunt exagerate și că mai mulți colegi de-ai săi au ridicat aceeași problemă.

„Majoritatea primarilor a pus problema că nu considerăm că este normal să fie aceste compensații pe care trebuie să le plătească fiecare UAT. (…) Credem că a fost un studiu foarte prost făcut, în grabă” – a afirmat Gheorghe Gîngu.

Edilul reclamă faptul că administrațiile locale ar putea ajunge să achite sume importante chiar și în situația în care veniturile din bilete nu acoperă costurile estimate, iar indicatorii de transport prevăzuți în proiect nu sunt atinși.

„Nu contează dacă-s goale sau pline. Dacă nu se îndeplinește condiția în care transportul unei comunități (…) trebuie să fie gratuit pentru toată lumea și se îndeplinesc condițiile de curse, eu, UAT-ul, trebuie să plătesc compensație către ETA. Pe ce? Pentru ce?” – a întrebat primarul.

Gîngu a invocat în discuție o valoare de 3.990.000 de lei pe lună, despre care a spus că ar reprezenta o compensație pentru transportul operat de ETA. Suma și modul de calcul trebuie însă raportate la documentația financiară a proiectului, pentru a putea fi stabilite exact obligațiile fiecărei administrații locale.

„Noi ne strângem în depozite și taxe în trei ani. De unde punem banii aici? Nu-i are nimeni” – a mai declarat edilul, exprimându-și îngrijorarea cu privire la capacitatea comunelor de a susține aceste cheltuieli.

Tarifele mai mari ar putea trimite călătorii către operatorii privați

O altă problemă semnalată de primarul din Bujoreni este concurența cu firmele private care asigură deja transportul de persoane pe anumite rute. Dacă tarifele practicate în cadrul proiectului metropolitan al ETA Râmnicu Vâlcea vor fi mai mari, călătorii ar putea prefera variantele mai ieftine.

Într-o asemenea situație, veniturile din bilete ar putea fi sub estimările inițiale, iar diferența ar urma să fie acoperită prin compensații, potrivit explicațiilor oferite de edil.

„Dacă tariful care este în acest moment avansat în proiect este mai mare decât cel al actualului operator, oamenii de ce s-ar urca unde este mai scump? S-ar urca unde este mai ieftin” – a spus Gîngu.

Primarul consideră că riscul financiar nu este distribuit în mod echilibrat între operator și administrațiile locale, care ar trebui să suporte diferențele dacă veniturile nu ating nivelurile estimate.

„El a fost gândit ca o mare rentabilitate, dar nu a noastră, a tuturor, doar a unora” – a acuzat edilul.

În opinia sa, înainte ca primăriile să accepte obligații financiare importante, ar trebui verificat dacă estimările din studiul inițial corespund realității și dacă serviciul poate funcționa în condiții sustenabile.

Microbuzele electrice ale comunei stau în parcare

Nemulțumirea primarului este alimentată și de faptul că Bujoreni a investit deja în dotările necesare proiectului. Potrivit primaeului Gîngu, comuna a achitat aproape un miliard de lei vechi pentru asigurarea celor 16 microbuze electrice care îi aparțin, însă acestea nu sunt folosite în serviciul de transport metropolitan.

Edilul spune că ar fi preferat o pornire graduală a proiectului, cu mai puține vehicule și trasee, pentru a putea evalua cererea reală și costurile de funcționare înainte de extinderea întregului sistem.

„Eu, dacă eram responsabilul, liderul acestui proiect, aș fi dat drumul să meargă. (…) Nu aș fi angajat 16 șoferi, dar aș fi angajat trei și aș fi dat drumul la trei trasee” – a declarat Gheorghe Gîngu.

Acesta susține că administrația locală ar fi putut pune la dispoziție și infrastructura proprie de încărcare, în condiții pe care le consideră mai avantajoase din punct de vedere financiar.

„Eu am stații de încărcare, ale UAT-ului. Am prețurile reglementate, semnate pe doi ani cu Hidroelectrica. Încărcați-le la noi, să ne coste mai puțin” – a afirmat primarul.

Potrivit acestuia, propunerea nu ar fi fost acceptată, deși, în opinia sa, folosirea infrastructurii deja disponibile ar putea reduce cheltuielile de operare.

Un proiect așteptat, dar fără un calendar clar de pornire

ADI Transport Vâlcea a fost conceput pentru a integra transportul public dintre Râmnicu Vâlcea și localitățile partenere într-un sistem bazat pe vehicule electrice, stații de încărcare și infrastructură modernizată. Cele cinci trasee ar trebui să faciliteze deplasările zilnice și accesul către stațiunile balneare din județ.

Pentru ca rețeaua să devină funcțională, sunt necesare clarificări privind licențele, tarifele, compensațiile și responsabilitățile financiare ale fiecărei administrații. Declarațiile primarului din Bujoreni arată că, dincolo de achiziția vehiculelor și de investițiile în infrastructură, mecanismul financiar al proiectului rămâne un punct de dispută.

Gheorghe Gîngu spune că își dorește ca transportul metropolitan să pornească, dar cere o soluție care să nu împovăreze bugetele locale cu sume pe care primăriile nu le pot susține.

Până la clarificarea acestor aspecte, autobuzele și microbuzele electrice rămân, în parte, nefolosite în curtea ETA, iar legătura metropolitană promisă între municipiu, comunele limitrofe și stațiunile Vâlcii continuă să aștepte un calendar concret de implementare.