Audit cu surprize la Primăria Boișoara: impozite pe ghicite și contabilitate la inspirație

Într-o perioadă în care Guvernul României pregătește reorganizarea administrativ-teritorială și dispariția multor primării din țară, unii edili par că fac tot posibilul să le dea apă la moară reformatorilor. Cazul Primăriei Boișoara, județul Vâlcea, condusă de primarul Cristian Ioan Mohanu, ar putea fi studiu de manual despre cum nu se ține o primărie. Inspectorii Curții de Conturi au descoperit aici un haos contabil demn de vremurile în care registrele se țineau cu creionul pe caiet studențesc.

Impozite pe nevăzute

Primul lucru sesizat de auditori: la Boișoara nu există o evidență clară a materiei impozabile. Adică, pe românește, primăria încasează taxe și impozite fără să știe exact pe ce sau “peneve” cum se spune în popor. Acte de proprietate lipsă, dosare fiscale incomplete, baze de date inexistente sau incoerente. Practic, un cetățean din Boișoara poate să plătească impozit pe o casă sau pe un teren, dar primăria n-ar ști să spună cu exactitate pe ce suprafață sau pe ce clădire.

Contabilitate făcută pe genunchi

Curtea de Conturi a mai remarcat că evidența contabilă nu respectă principiul de bază al contabilității de angajamente. Pe scurt: creanțele și veniturile nu sunt înregistrate atunci când apar, ci abia la final de an, ca un fel de bilanț rapid, bifat „să fie”. În restul anului, în acte se văd doar încasările. O metodă sigură de a ascunde realitatea și de a raporta o situație financiară „coafată”. Cei de la Primăria Boișoara s-or fi gândit că in vârf de munte merge manevra asta fără să observe cineva.

Ca atare, la finalul lui 2024, primăria avea discrepanțe între ce arăta sistemul informatic de taxe și ce apărea în contabilitate: creanțe mai mici decât în realitate, sume plătite în plus de cetățeni neînregistrate cum trebuie și venituri raportate mai mari decât cele efectiv încasate. Diferențele totale: peste 30.000 de lei. O „mică” eroare, dacă luăm în calcul bugetul unei comune ca Boișoara.

Executarea silită, sport necunoscut. Concesiuni și chirii uitate prin sertare

În timp ce alte primării trimit somații, popriri și titluri executorii pentru datornici, la Boișoara nu s-a făcut absolut nicio executare silită în 2024. Contribuabilii care n-au plătit pur și simplu au fost lăsați în pace, de parcă bugetul local ar fi sponsorizat din altă parte.

Un alt capitol delicat: veniturile din concesiuni și închirieri. Acestea n-au fost stabilite, înregistrate sau urmărite spre încasare. Evident, nu s-au calculat nici dobânzi pentru întârzieri. Pierderea? Câteva mii de lei. Dar la un buget mic, chiar și aceștia contează.

Control intern – doar pe hârtie

Curtea de Conturi a mai arătat și că sistemul de control intern funcționează doar teoretic. Aceeași persoană care stabilea și înregistra impozitele avea și atribuții de casier, adică încasa banii. Pe scurt, omul bun la toate. În plus, controlul financiar preventiv a fost exercitat de o persoană care nu îndeplinea condițiile legale pentru a ocupa funcția. Practic, un control formal, fără valoare.

Concluzia?

La Boișoara, o comună ce are sub 1.500 de locuitori, contabilitatea primăriei seamănă mai degrabă cu o piesă de teatru absurd decât cu o administrație locală modernă. Între impozite „pe ghicite”, creanțe „la mica înțelegere”, venituri ratate și lipsa totală de executare silită, comuna oferă exact argumentele pe care guvernul le invocă atunci când vorbește despre reorganizarea administrativă: prea multe primării mici, prea puțină responsabilitate, prea mult haos…