Austeritatea Guvernului Bolojan frânează economia: consum mai mic, firme închise și concedieri
Finalul de an îi găsește pe mulți antreprenori români într-o luptă pentru supraviețuire. Măsurile de austeritate adoptate de Guvern au produs deja efecte vizibile în economie, dar semnalele nu sunt deloc bune: românii consumă mai puțin, tot mai multe firme dispar, iar locurile de muncă se pierd pe bandă rulantă. Iar din 2026, vin alte măsuri și mai dure!
Consumul, în cădere liberă
Primul impact major al politicilor fiscale restrictive a fost scăderea consumului cu 4%, precizează presa centrală. Pentru economie, acest lucru înseamnă mai puține vânzări, încasări mai mici și presiune crescută pe companii. România ajunge astfel printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari contracții ale consumului, un semn clar că motorul creșterii economice este cu adevărat gripat.
Creșterile de taxe, majorarea TVA și accizele mai mari, introduse pe parcursul anului, au redus puterea de cumpărare și au pus frână cheltuielilor. Pe scurt, oamenii cumpără mai puțin, iar firmele simt din plin acest recul. Impactul va fi și mai mare de la 1 ianuarie 2026, când cetățenii vor plăți taxe și impozite majorate cu peste 70-75%.
Val de insolvențe și falimente
Presiunea fiscală s-a tradus și printr-un număr record de companii în dificultate. Peste 130.000 de firme au ajuns în insolvență sau faliment, multe dintre ele incapabile să mai facă față costurilor crescute și scăderii cererii. Pentru mediul de afaceri, austeritatea nu a însemnat doar ajustări contabile, ci decizii dure: restrângerea activității, închiderea firmelor sau chiar mutarea businessurilor în alte țări, cu taxe mai mici și costuri mai reduse.
Efectele se văd astfel și pe piața muncii, inclusiv la Vâlcea unde șomajul este deja în creștere. În primele opt luni ale anului 2025, aproximativ 20.000 de angajați au fost vizați de concedieri colective, potrivit notificărilor transmise către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Mii de oameni și-au pierdut locurile de muncă fie din cauza falimentelor, fie pentru că firmele nu au mai putut susține cheltuielile salariale. Pentru mulți, austeritatea a însemnat incertitudine și lipsa unei perspective clare.
Semnal de alarmă de la Cotroceni
În acest context tensionat, președintele României, Nicușor Dan, a recunoscut public limitele statului în gestionarea situației economice. În urmă cu o lună, acesta a făcut un apel direct către mediul de afaceri, cerând sprijin pentru conturarea unui pachet de relansare economică.
Șeful statului a admis lipsa capacității administrative de a transforma ideile bune în politici publice funcționale și a cerut antreprenorilor să vină cu propuneri concrete, gata de implementare, care să poată fi asumate de Guvern. Dar Guvernul Bolojan rezistă, deși se arată incapabil de a redresa situația.
Antreprenorii, chemați să vină cu soluții
Ca urmare a acestui apel, organizațiile patronale lucrează la un set de măsuri menite să scoată economia din blocaj și să evite intrarea în recesiune. Pachetul de propuneri vizează stimularea sectoarelor-cheie, creșterea competitivității și sprijinirea firmelor românești într-un context european și global dificil.
În timp ce autoritățile vorbesc despre echilibre bugetare, economia reală resimte costurile austerității: consum în scădere, mai puține firme active și tot mai multe locuri de muncă pierdute. Mediul de afaceri strigă AJUTOR, iar premierul Bolojan își continuă planurile absurde nestingherit.
