Vâlcea, început de an școlar: 108 cazuri de boli depistate oficial. Dincolo de statistici, o realitate medicală îngrijorătoare

D757176D-4671-42BE-89D8-912DCB43F9E4

Triajul epidemiologic efectuat în unitățile de învățământ din județul Vâlcea, după vacanța de vară, a identificat 108 cazuri de îmbolnăvire în rândul copiilor și elevilor examinați.

Potrivit situației centralizate pentru începutul anului școlar 2026–2027, au fost examinați 33.053 de copii din creșe, grădinițe, școli și licee, precum și din unitățile de învățământ special. În total, în unitățile raportate figurează 43.590 de copii înscriși.

Cele mai multe cazuri depistate au fost în școli, la nivelul ciclului primar și gimnazial. Din cei 18.224 de elevi examinați în această categorie, au fost identificate 50 de cazuri. Alte 38 de cazuri au fost depistate în rândul celor 8.778 de copii examinați în licee, școli profesionale și S.A.M. În grădinițe au fost înregistrate 18 cazuri, iar în creșe două.

Angina, principala problemă identificată la triaj

Angina reprezintă cea mai frecventă afecțiune depistată la triaj. În total au fost înregistrate 48 de cazuri: două în creșe, 11 în grădinițe, 19 în școli și 16 în licee, școli profesionale și S.A.M.

Pediculoza se află pe locul următor, cu 35 de cazuri. Dintre acestea, șase au fost identificate în grădinițe, 22 în școli și șapte în licee, școli profesionale și S.A.M.

Triajul a mai identificat 22 de cazuri de micoze, dintre care opt în școli și 13 în licee, plus un caz în grădinițe. Au fost raportate, de asemenea, două cazuri de alte boli parazitare și un caz încadrat la alte boli infecțioase.

Nu au fost consemnate, în această centralizare, cazuri de HVA A, HAV, rubeolă, rujeolă, varicelă, parotidită epidemică, tuse convulsivă, gripă, scarlatină, dizenterie bacteriană, meningită sau encefalită. De asemenea, nu apar cazuri raportate pentru angina cu streptococ hemolitic, scabie și recontroalele pentru pediculoză și scabie.

Cifrele oficiale nu surprind însă toate îmbolnăvirile

Situația raportată prin triaj trebuie privită și în contextul modului în care acesta se desfășoară în unitățile de învățământ. Există școli și grădinițe în care verificarea medicală a copiilor nu se realizează cu aceeași frecvență sau amploare, ceea ce poate face ca unele îmbolnăviri să nu apară în centralizarea oficială.

În paralel cu primele zile de școală, cabinetele private de pediatrie și serviciile de urgență pediatrică au fost solicitate de numeroși părinți pentru copii care au prezentat simptome de boală. De la răceli și infecții respiratorii până la enteroviroze, revenirea copiilor în colectivități a fost urmată de apariția mai multor episoade de îmbolnăvire.

Aceste prezentări medicale nu se regăsesc automat în statistica triajului epidemiologic din școli. Un copil care se îmbolnăvește după începerea cursurilor și este dus direct la medicul de familie, la un cabinet privat sau la UPU nu apare, în mod necesar, în numărul de 108 cazuri depistate prin triajul școlar.

Prin urmare, cele 108 cazuri din document reprezintă cazurile identificate în cadrul triajului raportat de unitățile de învățământ, nu numărul total al copiilor din județ care au avut probleme de sănătate în prima perioadă de școală.

Cele mai multe cazuri de triaj, în mediul urban

Din totalul cazurilor depistate prin triaj, 80 au fost înregistrate în mediul urban, iar 28 în mediul rural.

În cazul anginei, 31 de cazuri au fost raportate la copii din mediul urban și 17 din mediul rural. Pediculoza a însumat 26 de cazuri în mediul urban și nouă în mediul rural, iar micozele au fost identificate la 20 de copii din mediul urban și doi din mediul rural. Alte două cazuri de boli parazitare și un caz de boală infecțioasă au fost raportate în mediul urban.

Primele săptămâni de școală readuc astfel în atenție diferența dintre ceea ce poate fi surprins printr-un triaj epidemiologic efectuat în unitățile de învățământ și tabloul clinic întâlnit efectiv în cabinetele medicale și în serviciile de urgență. Cazurile depistate la triaj oferă un indicator al situației din colectivități, dar nu pot fi considerate o evidență completă a tuturor îmbolnăvirilor apărute în rândul copiilor.