Decizia de închidere a CET Govora, contestată de economiști și politicieni
Politicile „verzi” promovate de Uniunea Europeană continuă să schimbe radical sectorul energetic din România. Următoarea unitate vizată de închidere este centrala termică pe cărbune din Râmnicu Vâlcea, care ar urma să își înceteze activitatea la sfârșitul acestei veri, potrivit autorităților. Decizia este contestată de economiști, experți în energie și politicieni, care avertizează asupra riscurilor economice și sociale.
Închiderea centralei va avea un impact major asupra zonei: aproape 700 din cei peste 900 de angajați vor fi concediați – inclusiv minerii din zona Berbești – Alunu. Conducerea Consiliului Județean Vâlcea susține că, din septembrie 2026, patru cazane de apă fierbinte vor deveni funcționale, în cadrul unui nou CET modern, mai puțin poluant. Proiectul este estimat la circa 140 de milioane de euro. Totuși, până la finalizarea noii capacități, există temeri legate de siguranța furnizării energiei termice.
Pe plan local circulă și zvonuri neconfirmate potrivit cărora centrala s-ar putea închide mai devreme decât termenul anunțat oficial, mai exact la sfârșitul lunii aprilie 2026. Autoritățile resping aceste informații și susțin că oprirea activității este programată pentru finalul lunii august, însă incertitudinea alimentează neliniștea angajaților.
Economistul Radu Nechita avertizează că închiderea unor mari capacități de producție fără alternative funcționale este extrem de riscantă. Acesta critică abordarea „ideologică” a Green Deal și atrage atenția că energia regenerabilă nu poate înlocui complet producția clasică fără costuri uriașe și subvenții masive. La rândul său, fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, susține că deciziile ar trebui luate strict pe criterii economice, cu includerea costului poluării, dar fără a sacrifica securitatea energetică.
Reacții dure vin și din zona politică. Europarlamentarul Claudiu Târziu acuză o tranziție prost gestionată și avertizează că noul CET va fi gata abia peste câțiva ani. În timp ce state precum SUA, China sau Rusia investesc în continuare în surse tradiționale și energie nucleară, Uniunea Europeană se confruntă cu cele mai mari prețuri la energie din lume, pe fondul renunțării accelerate la producția clasică.
